Comitetul Județean pentru Situații de Urgență – Buzău

Alunecări de teren

Alunecările de teren reprezintă deplasări ale rocilor care formează versanţii unor munţi, dealuri, lucrări de hidroamelioraţii sau alte rambleuri construite de oameni. Deplasările rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale sau chiar ca urmare a unor activităţi umane. 

alunecariAlunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca alte dezastre,  ele sunt însă periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea stratului de roci sau prin acoperire. De asemenea, alunecările de teren pot bara cursul unor ape curgătoare, creând lacuri de acumulare temporare sau permanente, pot produce chiar distrugerea unor baraje prin formarea unui val puternic, la pătrunderea în lac, în mod brusc a unui volum mare de rocă.

În tara noastră, alunecările de teren sunt destul de răspândite. Suprafaţa totală supusă alunecărilor de teren este apreciată la 900.000 hectare. În tara noastră cea mai importanţă şi cunoscută alunecare de teren a constituit-o deplasarea Vârfului Suhardelului care a dus la bararea râului Bicaz şi formarea Lacului Roşu.
Alunecări de teren de amploare s-au produs la Malul cu Flori în iunie 1979 şi Vârfuri în februarie 1980 – ambele în judeţul Dâmboviţa; Zameş (în 1992) în judeţul Bacău şi Izvoarele (august 1993) în judeţul Galaţi.
Primele 3 cazuri au fost declanşate de precipitaţii puternice. Dacă alunecările de teren de la Malul cu Flori nu au produs pierderi mari, deplasarea terenului de la Vârfuri a afectat centrul civic al localităţii. Au fost distruse 110 case, 21 au fost grav avariate, iar 25 hectare de teren şi unele drumuri au fost puternic degradate.

ZONE CU POTENŢIALE ALUNECĂRI DE TEREN

  • Jud. TIMIŞ – Făget – Bega (versantul drept)
  • Jud. MEHEDINŢI – Minova – Bistriţa – Prunişor; Poiana – Simian;
  • Jud. VÂLCEA – Horezu – Ocnele Mari – Băile Govora; Râmnicu Vâlcea – Vâlcele;
  • Jud. ARGEŞ – Valea Danului – Poenari Argeş –râul Topolog (versantul stâng);
  • Jud. ARGEŞ-DÂMBOVIŢA – Stoeneşti –Malu cu Flori – Voineşti;
  • Jud. DÂMBOVIŢA – Moreni – Pietroşiţa – Fieni – Vârfuri;
  • Jud. BUZĂU – Calvini – Bâsceni –Zeletin – Pătârlagele – Oleşeşti – Săpoca – râul Buzău (versantul stâng);
  • Jud. VRANCEA – Mera – Odobeşti – pe râul Milcov – Gura Caliţei – Urecheşti – Cândeşti;
  • Jud. BACĂU – Zemeş – Moineşti – Comăneşti – Târgu Ocna;
  • Jud. IAŞI – Târgu Frumos – Balţeşti – Leţcani – Iaşi;2
  • Jud. BOTOŞANI – Corni – Vorona – Tudora.

 CLASIFICAREA ALUNECĂRILOR DE TEREN.
Se poate face:
a) după adâncimea suprafeţei de alunecare:

  • de suprafaţă < 1 m
  • de mică adâncime = 1-5 m
  • adânci = 5-20 m
  • foarte adânci > 20 m

b) după viteza de manifestare a fenomenului:  viteza de alunecare

  • extrem de rapidă ( bruşte ) > 3 m/s
  • foarte rapidă = 3 m/s-0,3 m/min
  • rapidă = 0,3m /min – 1,5m/zi
  • moderată = 1,5m/zi – 1,5m/lună
  • lentă = 1,5m/lună – 1,5m/an
  • foarte lentă = 1,5m/an –0,06m/an
  • extrem de lentă < 0,06m/an

c) după distanţa de deplasare:

  • alunecări propriu-zise;
  •  alunecări tip curgeri de teren;

d) după direcţia de evoluţie a alunecării pe versant:

  • alunecări deplasive de la baza versantului în direcţia opusă deplasării acumulatului, deci caracter regresiv.
  • Alunecări detrusive – evoluţie în direcţia acumulatului de alunecare – caracter progresiv (detritus = material rezultat din fărâmiţarea rocilor prin acţiunea agenţilor externi )

e) după cauza care le generează:

  • naturale: produse de ploi torenţiale, mişcări tectonice, eroziuni puternice, prăbuşiri ale unor grote, etc.
  • artificiale: generate de acţiunea omului, excavaţii, explozii, lucrări hidrotehnice sau de hidroamelioraţii, realizarea unor construcţii în vecinătatea unor versanţi.

f) după modul de manifestare:

  • fără semne exterioare de manifestare – caracter brusc,
  • cu semne exterioare de manifestare – cu viteze medii sau lente şi se caracterizează prin:
  • căderi de stânci,
  • crăpături şi fisuri,
  • ejectări de apă şi nisip,
  • tasări de construcţii de diferite feluri.

CAUZELE ALUNECĂRILOR DE TEREN.
Cauzele alunecările de teren pot fi:
a) naturale:

  • modificarea nivelului apelor subterane,
  • ploi torenţiale. Aceste fenomene acţionează asupra coeziunii manifestate între particule, micşorând-o astfel încât aceasta nu se mai poate opune acţiunii greutăţii 3 versantului şi a celorlalte încărcări verticale, ducând la prăbuşirea (alunecarea)  versantului.
  • mişcarea seismică. Aceasta generează pe lângă fenomenul descris mai sus şi un alt fenomen numit lichefierea nisipurilor saturate. Acest fenomen are particularitatea de a produce alunecări chiar în terenuri orizontale, atunci când straturi de pământ cu oarecare coeziune sunt aşezate pe roci moi care-şi pierd o mare parte din rezistenţă în timpul cutremurului, datorită lichefierii.
  • eroziunea se datorează acţiunii apei sub diferite forme (infiltraţie, fenomen caustic).

b) generate de activitatea omului:

  • realizarea unor lucrări de investiţii în apropierea versanţilor. Alunecarea de teren din această cauză se datorează faptului că încărcarea terenului creşte semnificativ cu realizarea unor construcţii, modificând echilibrul de moment al versantului.
  • despăduriri şi decopertări ale vegetaţiei. Aceste activităţi duc la creşterea umidităţii versantului şi prăbuşirea acestuia prin slăbirea forţelor de coeziune dintre particule.

EFECTELE ALUNECĂRILOR.
Efectele manifestate ale alunecărilor de teren sunt:

  • Distrugerea parţială sau totală a construcţiilor de orice fel (tip),
  • Blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi formarea unor acumulări de apă cu pericol de inundaţii,
  • Distrugerea parţială sau totală a reţelelor de edilitare (apă, gaze, canalizare, etc.).
  • Blocarea unor căi de comunicaţii (feroviare, rutiere, fluviale, etc.).

Stiri

Galerie Foto

Contact

ISU "Neron Lupaşcu" - Buzău
Str. Bistriţei 51, Municipiul Buzău - 120112
Email: isubuzau@yahoo.com
Tel:
- 0238.721301 (centrala)
- 0238.724089
- 0238.724059
Fax: 0238.713973