Comitetul Județean pentru Situații de Urgență – Buzău

Cum procedăm în caz de viitură

Cum procedăm în caz de viitură

Ce facem în caz de  viitură?

  • dacă eşti în apropierea apei, înainte de viitură vei simţi un curent de aer neobişnuit. Încearcă să ajungi pe un loc cât mai ridicat, pentru evitarea pe cât posibil a impactului cu viitura;
  • nu fugi prin apă şi nu înnota, pentru că riscul de hipotermie creşte prin udarea completă a corpului;
  • dacă ai  rămas izolat cu un grup, poziţia optimă de aşteptare este în doi, aşezaţi şi grupaţi spate în spate pentru a reduce pierderile de căldură;
  • economiseşte lumina şi hrana şi pune repere pentru a urmări evoluţia nivelului apelor;
  • nu uita că cei prinşi de viitură în locuri izolate nu au murit niciodată de frig sau de foame, ci întotdeauna pentru că au încercat să înfrunte apele furioase. Singura salvare în acest caz este echipa de salvare.

 Cine conduce acţiunile de intervenţie la inundaţii ?

La nivel local, primarul, ca şi preşedinte al comitetului local pentru situaţii de urgenţă, pune în aplicare planul de apărare împotriva inundaţiilor şi asigură mijloacele tehnice şi materialele specifice acestui tip de intervenţie.

 Ce faci dacă inundaţia te surprinde acasă?

  • pune culcate la pământ într-un loc singur, mobila de curte, uneltele de grădină sau alte obiecte care pot fi luate de vânt sau de apă;
  • blochează ferestrele astfel  încât ele să nu fie sparte de vânturi puternice, apă, obiecte care plutesc sau aluviuni;
  • evacuează animalele şi bunurile de valoare în locuri de refugiu cunoscute. Incuie uşile casei şi ferestrele după ce închizi apa, gazul şi instalaţiile electrice.

 Ce faci dacă inundarea casei este iminentă?

Mută obiectele care se pot mişca în partea cea mai de sus a casei. Deconectează aparatele, părăseşte locuinţa şi mergi spre etaje superioare, acoperişuri, înălţimi.

 Ce faci  dacă se ordonă evacuarea?

  • respectă ordinea de evacuare stabilită: copii, bătrâni, bolnavi şi în primul rând, populaţia din zonele cele mai periclitate;
  • înainte de părăsirea locuinţei întrerupe alimentarea cu apă,  gaze, energie electrică şi închide ferestrele;
  • scoate animalele din gospodărie şi dirijează-le către  locurile  care le oferă protecţie. Ia cu tine documentele personale, alimente, apă,  trusă sanitară, un mijloc de iluminat, un radio;
  • după sosirea la locul de refugiu, comportându-te cu calm, ocupă locurile stabilite, supraveghează copii, respectă măsurile stabilite.

 Ce faci la reîntoarcerea acasă ?

  • nu intra în locuinţă în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit  insalubră;
  • nu atinge firele electrice;
  • nu consuma  decât apă fiartă. Consumă alimente numai după ce au fost curăţate , fierte şi după caz, controlate de organele sanitare;
  • nu folosi instalaţiile de apă, gaze, electricitate decât cu aprobare;
  • acordă ajutor victimelor inundaţiilor;
  • execută lucrări de înlăturare  a urmărilor inundaţiei, curăţirea locuinţei şi mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor.

 Cum se previn bolile în zone inundate?

Prin vaccinare împotriva febrei tifoide şi a hepatitei  A., dezinfectarea cu var cloros a fântânilor, caselor şi beciurilor în care a băltit apa. Consumul apei se va face la 30 de  minute de la fierbere. Se păstrează  igiena corporală, se evită expunerea prelungită la frig şi se anunţă la telefon 112 simptomele de febră, dureri de burtă, stare de vomă.

 Care este cea mai gravă boală post – inundaţii ?

Leptospiroza, este o boală comună mai multor specii de animale şi oamenilor, cauzată de microorganismele, aşa numite leptospire. Dezvoltarea agenţilor patogeni  este legată de solul umed şi apa caldă , dar prezintă o rezistenţă mare şi la temperaturi scăzute, păstrându-se până la un an, în mediu îngheţat. In apa bazinelor deschise, leptospirele pot rezista 10-20 zile, în urină – câteva săptămâni, în produse alimentare – câteva zile. Sunt cel mai frecvent vehiculate de rozătoare  şi ouăle de raţă pot deveni sursă de infecţie, dacă acestea sunt consumate fără o preparare termică suficientă pentru distrugerea lor.

Calea de infecţie cea mai frecventă este calea digestivă, dar pielea macerată ca urmare a expunerii ei îndelungate la mediu umed , este cu uşurinţă străbătută de formele vegetative ale germenilor. Leptospirele nu rezistă la uscăciune şi temperaturi înalte şi sunt sensibile la acţiunea razelor solare. Substanţele dezinfectante (cloramina, clorura de var, formol în concentraţie de 2 % ) distrug uşor leptospirele. Sensibilitatea leptospirelor  faţă de antibiotice înlesneşte tratamentul bolii. Focarele  naturale sunt mai ales teritoriile cu relief jos (luncile râurilor, lacurile).

Sursa principală animală sunt bovinele şi porcinele, dar circulaţia leptospirelor este menţinută de şobolani. Transmiterea bolii de la animale la om se face uşor, pe diferite căi : la îngrijirea animalelor, la contactul cu urina animalelor bolnave, sau pe cale alimentară cu produse contaminate de rozătoare.

Simptome:  frisoane, febră, slăbiciune generală, insomnie, greaţă, vomă, dureri lombare. Toţi bolnavii de leptospiroză trebuie spitalizaţi.

Sursă: REGULI DE COMPORTARE ÎN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ REGULI GENERALE CARE TREBUIE RESPECTATE IN CAZUL UNUI DEZASTRU din Planul de Analiză şi Acoperire  a Riscurilor, Judeţul Buzău. 

Lasati un Comentariu

Stiri

Galerie Foto

Contact

ISU "Neron Lupaşcu" - Buzău
Str. Bistriţei 51, Municipiul Buzău - 120112
Email: isubuzau@yahoo.com
Tel:
- 0238.721301 (centrala)
- 0238.724089
- 0238.724059
Fax: 0238.713973